Patrimoniul istoric şi arhitectural al Sibiului

 

Piaţa Mare - Prezentare

Alege un obiectiv de pe această stradă:
foto
harta
Piaţa Mare - Prezentare

Piaţa Mare există din 1366 odată cu finalizarea celei de-a 3-a centuri de fortificaţii a oraşului.
În 1408 este amintit Mathias Baldi care a cumpărat şi reparat o casă de piatră în Piaţa Mare, iar în 1411 Mathia Tromenauer vinde o casă de piatră lui Nicolaus Jenkowitz. În acelaşi an piaţa este menţionată într-un document ca fiind piaţă de cereale.
Latura nordică a fost formată în prima fază, prin construcţia în 1466 a clădirii Breslei Croitorilor (o latură spre Piaţa Mică) şi a altor case medievale.
În cursul evului mediu, în piaţă se desfăşurau cele mai importante evenimente legate de viaţa cotidiană a oraşului, cum ar fi adunările publice şi execuţiile.
Piaţa era străbătută de un pârâu care venea din actuala stradă N. Bălcescu şi care se bifurca în dreptul casei Haller. O parte îşi continua drumul spre actuala stradă Magheru, iar cealaltă tranversa piaţa şi îşi urma cursul spre Orasul de Jos.
În faţa casei Haller (nr. 10) se ridica clădirea gărzii până în 1775 când a fost demolată.
Piaţa are lungimea maximă de 142 m, iar lăţimea de 93 m.


Evenimente importante petrecute aici:

1703 În 1703 în piaţă este decapitat comitele Johann Zabanius Sachs von Harteneck.
1724 Între 1724 şi 1757, în această piaţă a fost amplasată o “cuşcă pentru nebuni” (Narrenhausel), în care erau expuşi în timpul zilei cei care tulburau noaptea liniştea publică. În 1757 a fost mutată în Piaţa Mică.
1753 Se renunţă la scena de lemn instalată în piaţă din cauza pericolului de incendii;
1775 Este lărgit pasajul de trecere din Piaţa Mare spre Piaţa Schiller (Gaura generalului, Generalloch) realizat încă în 1558;
1858 În Piaţa Mare apar primele două birje;
1862 Se instalează cinci lămpi şi un grilaj de fier în jurul statuii lui Nepomuk;
1868 În faţa Bisericii catolice se plantează tei;
1869 Se îndepărtează cele două tunuri ale gărzii din faţa clădirii cu nr.7;
1874 Piaţa este pavată cu pietre de granit şi se plantează tei;
1915 În piaţa are loc expoziţia festivă "Whermann in Eisen";
1921 Are loc prima întrecere de atletism;
1949 La 21 mai incep lucrarile de amenajare a pietei si transformarea ei intr-un parc. In acelasi an in luna iulie se vor instala primele 20 de banci.
In 1952 parcul va fi reamenajat.
1984 S-a desfiinţat parcul implantat în mod nefericit în piaţa centrală a unui oraş de factură medievală, în 1986 ridicându-se statuia cărturarului Gheorghe Lazăr realizată de sculptorul Radu Aftenie.
2005 Piaţa a intrat într-un proces de renovare complet, statuia lui Gheorghe Lazăr a fost demolată fiind înlocuită în 2006 de o versiune la scară mai mică a primei statui (are 3,2 m înălţime) realizată de acelaşi sculptor, a fost reamenajată fântâna cu grilaj de fier, iar piaţa a fost pavată cu dale de granit şi piatră.

Fântâna din Piaţa Mare

Prima fântână din Piaţa Mare este menţionată în 1538, în bazinul din jurul ei femeile îşi spălau rufele, iar din jgheaburi se adăpau animalele.
În 1797 Magistratul a interzis adăpatul vitelor şi spălatul rufelor la fântână şi a decis că, îndată ce oraşul va dispune de bani, fântâna să fie împrejmuită cu un grilaj,
În 1798 fântâna este împodobită cu un umbrar de fier forjat donat oraşului de pielarul Filek. Tot Filek va fi cel care va finanţa amenajarea unui nou bazin în 1819.
În 1920 se reinstalează vechiul grilaj de fier al fântânei din piaţă (donat de generalul Falkenhayn în 1916) având în top o barză cu un şarpe în cioc.
În 1948 fântâna cu grilaj metalic a fost demolată.
Actuala fântână, inaugurată în 2006, este o replică a fântânii din sec. XIX.

 

Statuia lui Roland
ronald

Între anii 1550-1783 a fost aşezat în Piaţa Mare stâlpul infamiei, încoronat cu statuia din piatră a lui Roland, Sculptată de către meşterul Onofforus, se pare Florentin, în anul 1550.
La Muzeul Brukenthal se păstrează o statuie a lui Roland din sec. XVII, se pare a treia care a fost amplasată în piaţă.
Are o înălţime de 1.05 m.
Cavalerul Roland a fost reprezentat în toate oraşele mari din Germania prin statui de mari dimensiuni care prezentau un bărbat în armură cu sabia în mână, simbolul autonomiei legislative a oraşului respectiv.

Statuia lui Nepomuk
nepomuk

Începând cu 1734 Piaţa Mare a fost dominată de statuia lui Nepomuk, ridicată de comandantul oraşului, generalul Wallis.
Nepomuk, care a trăit între anii 1340-1393, a ocupat funcţii înalte în cadrul Bisericii Catolice din Praga, însă, datorită opoziţiei manifestată faţă de regele Vladislav al IV-lea, a fost arestat, supus la supliciu şi apoi aruncat de pe podul Carol în râul Vltava. A fost canonizat în 1729, fiind sărbătorit la 16 mai. Mormântul său se află în catedrala Sfântul Vitus din Praga.
În 1948 statuia lui Nepomuk a fost mutată în curtea a doua a Muzeului Brukenthal.

Comentarii

Georg Schoenpflug von Gambsenberg @ 16/07/2014, 1:08
Georg16 iulie 2014, 00:22

Dupa fotografierea din mai multe unghiuri (Junius 2012) in LAPIDARIUM, dupa examinarea cativa ani de-a randul a bibliografiei vechi, foarte vechi si noi, urmarind la unii argumentatia, la altii de unde copiaza orbeste omitand amanunte semnificative:

Statuia ROLAND este ORIGINALUL din 1550...facuta la indemnul si sub primarul Petrus Haller von Hallerstein...
Pana si Soterius in Cibinium scrie din burta ...statuia era la reparatii, nu faceau alta...O sa argumentez pe sibiul.ro amanuntit, aici am facut-o si mi-a sters serverul tot..

Numai mainile si picioarele carpite mereu cu stift de metal si plumb topit.. spatha inlocuita fiindca ruginea mereu...De la spatha porneste toata nenorocirea..Fierul oxideaza, se dilata si rupe piatra mainilor...Spatha trebuia inlocuita foarte des..Deci si mainile...Dar luarea repetata de pe soclu strica picioarele..carpite tot cu stift si PLUMB TOPIT...
Acesta este de fapt SEMNUL ca statuia a fost de nenumarate ori REPARATA, deci ESTE ORIGINALUL...

Argumentele stilistice ale lui Otto Czekelius sunt complet depasite, iar argumentul lui cu armura si coiful, ca ar fi aparut ASA doar in sec XVII sunt aiurea..poate atunci nu se stia, dar armura si coiful (casca mai precis) CORESPUND perfect si sunt tipice pentru jumatatea sec. al XVI-lea (ACUM avem internet si putem verifica, la moda era atunci Alpatov, Istoria Artelor..)...

.Julianna Fabritius Dancu , si apoi ceilalti copiaza neverificand, argumentele de istoria-artei aduse de ARHITECTUL Otto Czekelius...pe care eu il iubesc si admir, dar aici ....iau distanta necesara...

Deci statuia Roland din Hermannstadt Bruckenthal/LAPIDARIUM (acum) este ORIGINALUL din 1550.. facuta sub primarul Petrus Haller von Hallerstein...

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
add a comment